Trist, dar așa este românul

Am plecat cu soția de la serviciu și am zis să fugim puțin în Coră, oase pentru căteței, le-am promis aseară că vin astăzi acasă cu ceva bun.

Cu 200-300 m înainte să intru în parcare la Cora, pe mijlocul drumului era un om al străzii și țoti șoferii îl ocoleau, dar nimeni nu oprea să îl ajute, sau măcar să vadă ce are.

Trag pe dreapta, mă duc să văd de ce a rămas acolo, când ajung la el omul era beat mort și nu mai putea merge. Îi zic hai omule pe trotuar că te lovesc mașinile, dar el nu mai era în stare să facă 2 pași.

Se oprește o mașină lângă mine și mă întreabă dacă l-am lovit, eu îi spun că nu, doar îl ajut să plece de acolo. După asta am primit un răspuns trist ( aaaa, atunci lasă-l dracu ).

Oameni buni acolo era un OM, nu un jalon să îl evitați, cum dracu vă lasă sufletul să îl lasați în mijlocul drumului ?

Poate nu era un om al străzii, era un bunic, o mamă sau un tată bolnav, care chiar nu se mai putea mișca, voi atât suflet aveți să îl lăsați acolo ? Trist dar se pare că ăsta este lumea în care trăim.

Leave a Reply